Heltau

Primul ceas de turn din Transilvania, nenumărate incursiuni turcești, atacuri valahe, o epidemie de ciumă și industria textilă au marcat istoria Heltaului.

Legenda populară povestește că sașii transilvăneni și-au găsit singuri drumul spre Transilvania. În patria lor existau foamete și epidemii, forțându-i să o părăsească, dar totodată au fost chemați să apere granițele și să valorifice pământul.

După întemeierea așezării Hermannsdorf (Hermannstadt), grupul de coloniști s-a împărțit. Unii au ajuns până la Broos, alții până la Draas și unii chiar până la Heltau.

Sașii transilvăneni au întemeiat Heltaul și au locuit în sat secole de-a rândul. Au primit privilegii și drepturi, mai ales după acordarea Diplomei de Aur. Tinerele așezări s-au dezvoltat rapid. Numai prin reguli stricte și respectarea tradițiilor a fost posibilă coeziunea și supraviețuirea sașilor. Toate satele săsești transilvănene erau construite după anumite reguli, o particularitate care se poate vedea și astăzi. Deoarece peisajul era marcat de incursiunile turcești care provocau mari devastări, sașii trebuiau să-și folosească lăcașurile de cult ca locuri de refugiu. Au construit ziduri defensive dotate cu galerii și turnuri de pază, astfel că aceste construcții au primit denumirea de „cetăți bisericești".

Aceste cetăți bisericești definesc imaginea Transilvaniei. Una dintre cele mai frumoase și interesante cetăți bisericești din Transilvania este cetatea bisericească din Heltau. Biserica a fost construită în 1300 în stil romanic, iar sfânta ocrotitoare este Sfânta Walburga. O sută de ani mai târziu, locuitorii din Heltau puteau privi cu mândrie ceasul lor de turn, deoarece era primul ceas de turn din Transilvania. După invazia turcească din 1439, complexul a fost extins cu turnuri de apărare, un al doilea zid și un șanț cu apă. Sașii transilvăneni au fortificat biserica cu turnuri defensive situate deasupra corului, absidei și ambelor nave laterale. Aproape o sută de ani mai târziu, turnul a primit patru turnicele de colț, care se spune că simbolizează dreptul de înaltă justiție al localității. Acest lucru, însă, nu a fost niciodată adevărat.

Locuitorii din Heltau au reușit să îi alunge pe turci, dar împotriva unui dușman nu s-au putut apăra: ciuma, care a răpit viața a 411 heltăuani.

Pentru locuitorii din Heltau, tezaurul bisericesc a fost un mare ajutor, dar și un secret bine păzit. Numai bătrânii bisericii știau unde se află comoara. După ce trăznetul a lovit de mai multe ori în biserică și turn, locuitorii din Heltau au trebuit să vândă o parte din comoara lor pentru a monta un paratrăsnet în vârful turnului bisericii. Din nou puteau fi foarte mândri, deoarece dețineau acum primul paratrăsnet din Transilvania.

Ce a mai rămas din tezaurul bisericesc poate fi vizitat astăzi la Muzeul Brukenthal din Hermannstadt.

95% din sașii transilvăneni au părăsit țara după căderea comunismului în 1989, astfel că în multe sate nu mai există sași. Aceste localități sunt îngrijite astăzi de consistoriile de district ale Bisericii Evanghelice.

Nu se știe exact câți sași transilvăneni mai sunt în Transilvania. În fiecare an se raportează „numărul de suflete" al celor 264 de parohii — adică numărul de membri ai bisericii — dar acesta nu corespunde cu numărul real al sașilor transilvăneni.

Heltaul este o comunitate mare cu 350 de membri. Comunitatea ține slujbă în fiecare duminică la ora 10 în biserica evanghelică. Cu ocazia marilor sărbători bisericești au loc diverse manifestări în interiorul zidurilor cetății, precum Ziua Porților Deschise, Festul Cetății, Ziua Mamei, Noaptea Cetății etc., organizate de activa parohie din Heltau.

360° Panoramă

Panoramă 1Panoramă 2Panoramă 3Panoramă 4

Text: Zîmța Andreea
Dată: 26.06.2017

Pentru fotografii din Heltau, faceți clic pe: Fotografii din Heltau