Fogarasch

Fogarasch (română Făgăraș, maghiară Fogaras, săsesc „Fugresch") se află în județul Brașov din Transilvania, România.

Așezarea de la poalele Munților Făgăraș a fost menționată documentar pentru prima dată în 1291, sub denumirea de „Fogoros". Etimologia cuvântului poate fi maghiară — „fogor" (variantă a lui „fogoly") sau „fogoros", care înseamnă „loc cu mulți potârnichi". Indiferent de etimologie, formele română și germană sunt adaptări ale numelui maghiar.

Din punct de vedere geografic, orașul Fogarasch se află în Țara Făgărașului, una dintre cele mai vechi și mai importante zone geografice și etnoculturale din România, cunoscută și sub numele de Țara Oltului (Altland).

Când vorbim despre Fogarasch, ne gândim imediat la celebra Cetate Fogarasch. Istoria acestei cetăți este marcată de numeroase schimbări petrecute sub diferiți principi.

Construcția cetății a început în 1310, pe locul unei structuri mai vechi din pământ și lemn (sec. XII). Construcția era extrem de strategică, mai ales pentru apărarea sud-estului Transilvaniei împotriva incursiunilor tătarilor și otomanilor.

În 1526, Ștefan Mailat, fiul unui nobleman local, a devenit Prinț al Transilvaniei. A luat în posesie Fogaraschul și teritoriile din apropiere. Sub domnia sa, cetatea a fost transformată într-o adevărată fortăreață. Zidurile de apărare au fost dublate din interior. Noi încăperi au fost amenajate în săli boltite. În 1541, otomanii, conduși de Mustafa Pașa, au atacat cetatea. Mailat a căzut într-o ambuscadă și a fost ținut prizonier în Închisoarea celor Șapte Turnuri (Yedikule) din Constantinopol, unde a murit zece ani mai târziu.

În 1599, Mihai Viteazul a ocupat cetatea și a dăruit-o, împreună cu posesiunile acesteia, soției sale Stanca. Când a devenit Prinț al Transilvaniei, și-a adus întreaga familie în cetate împreună cu vistieria princiară.

Optsprezece ani mai târziu au fost construite ultimele două niveluri ale turnului sud-vestic (donjonul, cunoscut și ca Turnul Roșu), ridicându-l la cinci etaje. În secolul al XVII-lea, Fogaraschul a fost, cu scurte întreruperi, o adevărată capitală a Transilvaniei, iar cetatea sa a servit drept reședință a principilor transilvăneni. Dieta Transilvaniei s-a întrunit aici de unsprezece ori în total.

În 1630, șanțul de apărare din jurul cetății a fost lărgit și conectat la râul Olt printr-un canal secret. La intrare a fost construit un pod mobil. Ulterior, pivnițele au fost renovate — acestea serviseră ca temniță pentru iobagii răsculați.

Prima școală din Fogarasch a fost fondată în 1657 de stăpâna cetății, Zsuzsanna Lorántffy, soția Prințului Gheorghe Rákóczi I. Limba de predare era română și se afla sub patronajul prințului.

După ce Transilvania a intrat în componența Imperiului Habsburgic în 1669, cetatea a fost preluată de austrieci și transformată în cazarmă și închisoare militară.

În secolul al XVII-lea, Fogaraschul a devenit reședința episcopului greco-catolic (Episcopia Română Unită cu Roma). Reședința episcopului se afla la primul etaj al aripii sudice a cetății. Episcopul Ioan Giurgiu Patachi a preferat să locuiască în Castelul Brukenthal din Sâmbăta de Jos, iar Inocențiu Micu-Klein și-a mutat reședința episcopală de la Fogarasch la Blaj în 1737, printr-un schimb imobiliar.

Nicolae Iorga a vizitat cetatea în 1903, când era aproape o ruină. Între 1948 și 1960, cetatea a servit drept închisoare pentru adversarii sistemului comunist din Țara Făgărașului — deținuți politici. Astfel, Fogaraschul a devenit una din închisorile din sistemul Gulagului românesc.

În anii următori (1965–1977) au fost efectuate reparații, restaurări și lucrări de conservare. Potrivit muzeologului Horia Pirău, cetatea a fost asediată de 26 de ori, dar nu și-a deschis niciodată porțile. Arhitectura corespunde stilului Renașterii italiene. Structura și forma Cetății Fogarasch nu corespund stilului cetăților transilvănene obișnuite. Cetățile transilvănene erau construite de obicei în formă de stea, în stilul Vauban; Cetatea Fogarasch a preferat în schimb forma unui patrulater neregulat. Pe latura nord-estică — latura cea mai lungă a cetății — se află Turnul Închisoare, care oferea o vedere panoramică excelentă. Sala Tronului este, de asemenea, magnifică. Situată la etajul doi, a fost renovată în urmă cu câțiva ani. Aici se află un tron, precum și stema orașului Fogarasch cu cei doi pești. Există și sala Dietei Transilvaniei, al cărei mobilier datează din secolul al XVII-lea — sunt piese reconstituite. Nu trebuie uitat că cetatea a fost folosită ca închisoare în perioada 1948–1962, timp în care multe obiecte au fost pierdute.

În fiecare august are loc anual Festivalul Cetății — un târg medieval care durează trei zile. Jurnaliștii de la Huffington Post au alcătuit o listă cu cele 10 cele mai frumoase cetăți din Europa, iar impunătoarea Cetate Fogarasch ocupă locul 2. Cetatea este vizitată anual de peste 100.000 de turiști; informațiile sunt disponibile în engleză, germană și franceză. Banii din bilete sunt folosiți pentru lucrări de restaurare.

În prezent, cetatea găzduiește Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat" și biblioteca municipală. În oraș există și o școală cu predare în limba germană.

Comunitatea evanghelică din Fogarasch numără peste 280 de membri, fiind una dintre comunitățile mai mari ale Bisericii Regionale. În plus, pastorul din Fogarasch deservește și comunitățile din Bekokten, Rohrbach, Scharosch bei Fogarasch, Schirkanyen și Seligstadt.

Text:
Dată: 21.03.2018

Pentru fotografii din Fogarasch, faceți clic pe: Fotografii din Fogarasch