Reußmarkt

Reußmarkt (Miercurea Sibiului) se află în județul Sibiu, la vest de reședința de județ Hermannstadt, în zona Unterwald.

Localitatea era avantajos situată pentru comerț datorită poziției sale, dar se afla totodată pe drumul armatelor care treceau prin zonă. Numele localității provine de la grupul de populație slavă denumit „ruteni", care se presupune că trăiau aici. Prima mențiune datată „Ruhemark" este din anul 1290, iar localitatea este descrisă ca „villa" (sat). Satul era un loc liber pe Pământul Crăiesc, iar locuitorii săi nu erau supuși niciunui nobil. În centrul satului se afla cetatea cu biserica. Între cetate și drumul principal se întindea piața. În Reußmarkt se intersectează toate drumurile satelor din jur: Großpold, Dobring, Urwegen, Troschen, Bußd, Kleinenyed și Kleinpold.

Conform istoriei, comunitatea s-a dezvoltat foarte lent. În jurul anului 1330, localitatea număra 90 de familii, adică aproximativ 450 de persoane. Populația era formată din țărani, dar și din meșteșugari din cinci bresle diferite. În 1420 încep incursiunile turcești și întreaga zonă Unterwald este pustiită. Populația săsească din satele aflate pe drumul principal a trebuit să plătească un greu tribut de sânge.

În 1349 este menționat pentru prima dată Scaunul Reußmarkt, însă bucuria și liniștea locuitorilor din Reușmarkt a luat sfârșit prin noi incursiuni turcești, când satul a fost ars. Mai târziu, localitatea a fost jefuită de sârbi, iar în 1848 Reușmarkt a fost asediat în timpul Revoluției Ungare. La recensământul din 1850 existau doar 1.371 de cetățeni, în majoritate germani.

La fel ca în celelalte așezări săsești din Transilvania, Reușmarkt a trebuit să se apere împotriva atacurilor dușmanilor. La mijlocul secolului al XIII-lea, locuitorii din Reușmarkt au construit mai întâi biserica în stil romanic. Navele laterale ale bazilicii cu stâlpi au fost înălțate o sută de ani mai târziu, transformând biserica într-o biserică hală. Inițial, sistemul de fortificații era un gard de palisadă din lemn și pământ, înlocuit ulterior printr-un zid de incintă cu turn de poartă. În vremuri grele, cetatea bisericii oferea adăpost sigur pentru cinci sute de suflete. Rămășițele unui turn de apărare și fundațiile fostelor fortificații sunt vizibile și astăzi în curtea parohiei. În spațiul podului navelor laterale se pot observa ferestrele semicirculare romanice de clerestoriu, aproape ascunse de instalarea bolții în nava centrală. Deosebit de interesantă este forma acoperișului în pantă a camerelor. Este mult prelungit pentru a proteja lăzile de cereale ale săteniolor. Aceste lăzi de cereale se mai găsesc și astăzi în cetate. Cetatea bisericii din Reușmarkt este unică, deoarece adăpostește cele mai bine conservate cămări de provizii din Transilvania.

La începutul secolului al XIX-lea, după doborârea unor castani din piața localității, au fost descoperite galerii subterane. Una ducea până la cimitir; a doua era din păcate blocată după o scurtă distanță.

Datorită sprijinului Fundației Sașilor Transilvăneni, cetatea bisericii se află astăzi în stare bună.

La fel ca în celelalte localități, majoritatea sașilor transilvăneni din Reușmarkt trăiesc în Germania. Din 2004, Reușmarkt este oraș.

360° Panoramă

Panoramă 1Panoramă 2

Text: Zîmța Andreea
Dată: 04.07.2017

Pentru fotografii din Reussmarkt, faceți clic pe: Fotografii din Reussmarkt